Eu nu știu să mă bucur de iarnă. Încă nu știu. Nu știu dacă vreu să învăț.
Iarna îmi îngheață sentimentele. Iarna îmi îngheață simțurile. Iarna îngheață atmosfera din camera mea. Iarna mi-e frig la mînuțe și năsuc, mi-e grea respirația.
Dar..
Sentimentele, reînvie prin mângîieri, simțurile se topesc în săruturi. Camera e magică cînd aprind un bețișor aromat, cînd miroase mandarine, a ciocolată, a ceai, cel mai gustos.
Probabil, că iarna e anotimpul, în care ești mult mai fericit, acasă.
Probabil, nu vreau să recunosc că iubesc iarna.
Cu siguranță, nu vreau să mă despart de toamnă, mai ales că de fiecare dată cînd trebuia să scriu iarna, inițial, am scris toamna 
Îmi place viața ca un ciclu, îmi plac anotimpurile.. astfel ai ce aștepta.
Aprindem luminițele.
